DESPRE NOI

              Sc Horticola International Srl este o societate comerciala cu capital integral privat, infiintata in anul 1999. Firma are in prezent ca obiect principal de activitatea “Cultivarea fructelor semintoase si samburoase” – Cod CAEN 0124.

            Asadar ramura activitatii economice in cadrul careia isi desfasoara firma activitatea este agricultura, in particular pomicultura cu accentul pus in special pe cultura marului.

            Avand la baza lucrarile de zonare si microzonare, dezvoltarea pomiculturii in ultimii 20-25 de ani a fost concentrata in cele mai favorabile zone, astfel sub aspectul suprafetelor si a numarului total de pomi cultivati, cele mai mari concentrari s-au realizat in judetele din zona subcarpatica a Olteniei si Munteniei, mai ales in judetele Arges, Valcea, Prahova, Buzau, Dambovita, Olt si Dolj.

            De asemenea trebuie pusa in evidenta si concentrarea realizata in partea de nord-est a Transilvaniei (judetele Bistrita Nasaud, Salaj, Satu.Mare, Maramures si Bihor).

            Pe specii, zonarea culturii se prezinta astfel :

–         marul – in zona subcarpatica meridionala (Arges, Valcea, Dambovita, Prahova) , in nord-vestul tarii (Bistrita, Maramures, Salaj, Cluj, Satu-Mare, Bihor) si in nordul Moldovei : conditii bune pentru cultura se gaseste si in judetele : Mures, Sibiu, Bacau, Iasi, Buzau, Dolj, Caras Severin, Timisoara si Arad, precum si Hunedoara, Alba, Gorj, Mehedinti, Olt, Brasov, Harghita, Botosani, Vaslui si Vrancea; in celalalte judete cultura marului este slab reprezentata. Se considera ca cele mai favorabile pentru cultura marului sunt zonele cu temperatura medie anuala de 8-9°C si cu 700-800 mm precipitatii anuale.

            Structura ramurii: Agricultura este dominata din punct de vedere al structurii de exploatatii agricole mici (media la nivel national este de 3.10 ha pe exploatie). La nivel national exista aproximativ 4462221 exploatatii agricole din care in jur de  3422089 produc doar pentru consumul propriu. La nivelul intregii tari sunt doar 3934 de societatii comerciale care produc bunuri agricole pentru piata-caz in care se incadreaza si societatea de fata.

            In ramura pomiculturii, ca pe ansamblul agriculturii romanesti exploatatiile dominante ca numar, suprafata si ca productie agricola sunt exploatatiile taranesti mici si foarte mici. Acestea insa sunt nesemnificative in piata de fructe din Romania din cauza imposibilitatii lor de a-si desface productia in mod organizat.

            Piata din tara noastra este dominata nu de un producator sau de o alianta sau grup de producatori care sa aiba un impact la nivel national. Piata fructelor este segmentata la nivel national pe zone care corespund cu zonele limitrofe din marile bazine pomicole nationale. In cadrul fiecarei zone exista un numar limitat de competitori mari- de obicei mostenitori ale fostelor intreprinderi de stat sau statiuni de cercetari privizate si foarte multi producatori individuali care fiecare in parte nu are nici o fosta concurentiala dar care impreuna pun probleme serioase productorilor industriali de fructe.

            Principalele probleme cu care se confrunta productorii de mere sunt in principal cele financiare si comerciale. Problemele comerciale sunt in special legate de valorificarea productia in conditii cat mai avantajoase. Acest lucru este strans legata de depozitarea fructelor destinate consumului uman si valorificarea lor pe o perioada cat mai lunga de timp pentru a obtine preturi cat mai mari. Problemele financiare rezida din dificultatea de a finanta productia de fructe datorita ciclului lung de productie de 12-18 luni. Cash-flow-ul este negative 10 luni pe an iar urmatoarele luni fiind pozitiv. Totodata cheltuielile nu sunt uniforme pe perioda celor 10 luni in care se contabilizeaza costuri existand variatii mari intre diferitele perioade in functie de tehnologiile de productie.

            Pe termen lung pomicultura poate fi atractiva atat pentru investitorii interni cat si pentru cei externi existand un potential de piata nevalorificat.

            Analiza competitiei.

Fructele romanesti sunt bunuri alimentare nefungibile in general, adica nu poate fi identificat un mar ca fiind produs de o firma sau de alta. Principalii competitori sunt producatorii externi din Polonia si intr-o mai mica masura Ungaria. Polonia este cel mai mare exportator mondial de mere, si odata cu inchiderea pietei ruse  pentru produsele agricole din Uniunea europeana, o piata traditionala pentru producatorii polonezi, intreaga uniune s-a confruntat cu un surplus, cu o supraoferta de fructe, in special mere, lucru care a pus o presiune foarte mare pe pret de vanzare a fructelor. O problema mare pentru producatorii de mere din tara noastra este legata de supermarketuri. Acestea solicita partizi mari de produse, ambalate si standardizate calitativ si totodata pun presiune in jos pe pretul de achizitie. Ele dispun de logistica necesara la nivel continental pentru a achizitiona fructe la orice ora din orice parte a continentului – ducand notiunea de piata comuna europeana pe noi culmi. Productorii nu pot impune preturile pe piata datorita actiunii produselor substituibile – fructe exotice, merele din import, alte zarzavaturi si legume sau chiar dulciurile.

            Pe piata merelor destinate industrializarii exista un deficit de oferta si astfel intreaga cantitate de mere este cumparata de procesatori.

            Pe termen scurt potentiali intranti(producatori) nu reprezinta un pericol din cauza perioadei mari necesare pentru a infiinta o plantatie. Anul 2007 a reprezentat  o provocare in sensul alinierii la standardele si practicile agricole comunitare, dar nu a reprezentat pentru pomicultori in special un punct de cotitura.

            Abia in  exercitiu financiar 2015-2020 a aparut in schemele nationale de finantare a agriculturii – programul de reconversie a livezilor, dar insuficient ca potenta financiara si destul de birocratic, incat sa descurajeze micii fermieri.

            Competitia principala pentru clienti se da  intre producatorii interni pe de o parte si competitorii externi de pe alta parte.

            Atentia producatorilor romani trebuie indreptata spre marketing, spre brandu-irea fructelor romanesti astfel incat ele sa fie usor identificate de consumatori (in principal romani) si sa fie preferate de aceiasi consumatori in defavoarea celor importate in conditii de calitate egale si la acelasi pret sau un pret chiar sensibil mai ridicat.

           Analiza firmei:

Sc Horticola International srl exploatea 439,20 Ha de pomi fructiferi, impartiti in trei ferme pe arealul orasului Sibiu, si a localitatilor Sura Mare, Hamba  dupa cum urmeaza:

 

Specii de  pomi
Suprafat si nr. Pomilor
Pe rod
Suprafata
-ha-
Nr. Pomi
-buc-
Pomi total
431,42
188694
Meri
329,47
151519
– din care meri in plantatii intensive si superintensive
100
142919
Peri
8,07
1460
Pruni
46,03
24190
Piersici
2,19
800
Ciresi si visini
45,66
11125
Nuci
5,96
400
 

Deoarece principalul produs al firmei este Marul in continuare von analiza productiile obtinute la acest produs:

 
 
Anul 2014
Anul 2015
Anul 2016
 
Cantitate (kg)
Valoric lei
Val unitara lei/kg
Cantitate (kg)
Valoric lei
Val unitara lei/kg
Cantitate (kg)
Valoric lei
Val unitara lei/kg
Mere total, din care:
6092111
3163560
0,52
1054419
941606
0,89
1877692
1352388
0,72
Mere consum
2861127
2586029
 
0,90
 
609783
719898
1,18
1076654
391995
0,36
Mere pentru industrie
3230984
577531
0,18
444636
221708
0,50
801038
960393
1,20
 

             Dupa cum se observa productia de mere a avut o evolutie sinuoasa. Acest lucru se datoreaza in principal ciclicitatii specifice culturilor agricole permanente, si a conditiilor hidro-metereologice, a  caror influenta este foarte greu de contracarat pe o perioada scurta de timp.

            In anul 2014 s-a inregistrat o productie buna cantitativ, dar a fost anul in care Rusia a pus embargou produselor agricole europene fapt ce a dus la o scadere drastica a preturilor de vanzare. Totodata o seceta si temperaturile foarte ridicate din luna August 2014 a dus la nediferentierea murgurilor de rod, iar in anul urmator productia de mere a scazut drastic cu 85%. In anul urmator 2016 productia a fost compromisa de un inghet tarziu de primavara